Recenzii

Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în Irenikon, revista ecumenică a monahilor de la Chevetogne

 Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în Connaissance des Pères de l’Église



Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în publicația Academiei de științe d'outre-mer 



Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în REVISTA TABOR, nr 11, noiembrie 2015



Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în REVISTA DE ESPIRITUALIDAD



Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în revista Carmel





Sfântul Antonie cel Mare în Orientul creștin, recenzie apărută în buletinul Solidarité - Orient

 



Les Églises grecques-catholiques et l'Unité des Églises, Skite de la Sainte Croix, Stânceni (Roumanie)

Recenzie apărută în 
"Chrétiens en marche", nr. 117, Janvier-Mars 2013, p. 10
Bulletin trimestriel d'information sur l'ensemble du mouvement oecuménique
Directeur de la publication et rédacteur en chef : René Beaupère
Centre Saint-Irénée de Lyon


Înființat de mănăstirea Sfântul Ilie din Saint Remy (Côte d'Or), schitul carmelitan din Stânceni în România, a găzduit pe 5 august 2012 un colocviu internațional; ocazionat de centenarul nașterii cardinalului român Alexandru Todea (1912-2012), un mărturisitor al credinței care a petrecut treisprezece ani în închisoare și mulți alții ca episcop în clandestinitate al Bisericii greco-catolice române înainte de a trece prin încercarea bolii, o tromboză cerebrală, și de a-și sfârși zilele în tăcerea rugăciunii.
În broșura, modestă, dar ferventă, maica Éliane Poirot, sufletul schitului din Stânceni, a adunat și tradus (eventual) în franceză mărturiile a douăzeci de personalități catolice latine, greco-catolice și ortodoxe venite din România, dar și din Ucraina, Germania și Franța.
Printre aceste documente orientate spre speranța unei apropieri între ortodocși și greco-catolici, reținem în mod deosebit, pe lângă textele care evocă personalitatea lui Alexandru Todea, prezentarea părintelui Mychajlo Dymyd despre "Ecumenismul Bisericii greco-catolice din Ucraina" și frumoasa intervenție a Monseniorului Franҫois Garnier, arhiepiscop de Cambrai: "Ei sunt sfinții de care Domnul are nevoie. Cu toții au acceptat o convertire comună".

_____________________________________

Cornel Dîrle, recenzie apărută în 
Vestitorul, nr. 4, octombrie 2012
şi în
Reînvierea (Lugoj) nr. 158-159, 7/8 2012,p. 11-12

Bisericile greco-catolice şi Unitatea Bisericilor. Simpozion internaţional în memoria cardinalului Alexandru Todea (1912-1992), 5 august 2012, Schitul „Sfânta Cruce”
Stânceni (Mureş)

Au fost publicate, sub îngrijirea Maicii Éliane Poirot o.c.d, contribuţiile la Simpozionul internaţional desfăşurat la Schitul carmelitan „Sfânta Cruce” din Stânceni în după-amiaza zilei de 5 august 2012 – în ajunul hramului bisericii schitului. Evenimentul s-a înscris în suita celor dedicate în acest an, în cadrul Bisericii Românte Unite cu Roma, memoriei cardinalului Alexandru Todea. Tema aleasă a reprezentat o invitaţie nu atât la o retrospectivă, cât mai degrabă la o perspectivă. Cadrul manifestării – ca orice lăcaş monastic, un loc consacrat înrădăcinării speranţei creştine – presupunem că a facilitat abordarea unei astfel de teme. Din cuprins putem constata că a fost vorba despre un simpozion nu doar internaţional, ci şi interconfesional, chiar dacă doar prin două reprezentări: Mesajul IPS Serafim Joantă, mitropolit ortodox român al Germaniei şi Europei Centrale şi de Nord, şi comunicarea pr. drd. Petru Cătinean, Perspective ortodoxe ale ecumenismului Bisericii Catolice de rit oriental, ca delegat din partea IPS Ioan al Harghiei şi Covasnei. Alte mesaje au fost transmise de către Preaficirea Sa cardinal Lucian Mureşan, de Mons. Jean-Claude Perisset, nunţiu apostolic în Germania, după ani buni în România, de cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris şi ordinar al catolicilor Bisericilor răsăritene din Franţa, de Mons. Roland Minnerath, arhiepiscop de Dijon, dieceza din care au venit în România surorile carmelitane care au întemeiat schitul de la Stânceni. Alte două prezenţe franceze în desfăşurarea simpozionului, care nu erau la primul contact cu România şi care cu ani în urmă l-au întâlnit şi pe card. Todea au fost, în ordinea intervenţiilor: diaconul Didier Rance, din cadrul AED-France, unul din moderatorii simpozionului şi Mons. François Garnier, arhiepiscop de Cambrai, cel care a formulat concluziile acestuia. În Deschidere, PS Virgil Bercea a evocat pe scurt, începând cu primele amintiri familiale, personalitatea cardinalului Alexandru. Au urmat contribuţiile: lect. dr. Ciprian Ghişa (Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Dep. Blaj), Locul Bisericii Greco-Catolice în cadrul mişcării ecumenice din România, un studiu dintr-o perspectivă socio-istorică, pornind de la articole din perioada interbelică; Pr. prof. dr. Mychajlo Dymid (Universitatea Catolică din Lviv), Ecumenismul şi Biserica Greco-Catolică Ucraineană; PS Fülöp Kocsis (episcop de Hajdudorog), Biserica Greco-Catolică din Ungaria şi ecumenismul; o interesantă Mărturie ad-hoc din partea PS Alexandru Mesian, în calitatea ce a avut-o ca membru al Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul teologic între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe. Maria Mühlbauer-Keul semnează contribuţia cea mai substanţială la acest simpozion: Alexandru Todea, episcop sub dictatură comunistă, încercarea unei viziuni ecumenice; o comunicare-mărturie foarte interesantă şi cu momente emoţionante. La fel sunt, chiar dacă mai scurte, şi mărturiile pr. Liviu Sabău (fost protopop de Târgu Mureş), a pr. Mihai Ştefănescu (şi medic în echipa care s-a îngrijit de card. Todea în timpul ultimei sale spitalizări la Târgu Mureş) şi a unui laic, dl. Valer Pol (Târgu Mureş). Concluziile, într-un stil colocvial, semnate de Mons. François Garnier se prezintă ca un diagnostic şi un îndemn frăţesc în vederea depăşirii impasului în care se află relaţiile interconfesionale în România. În final găsim o listă bibliografică a lucrărilor, articolelor şi discursurilor publicate ale cardinalului Alexandru Todea.
Pr. Cornel Dîrle


____________________________________

Didier Rance, recenzie apărută în L'Homme Nouveau http://www.hommenouveau.fr/ (n° din 13 octombrie a.c.)


Calea împărătească. O lectură tematica a Regulii Carmelului în lumina spiritualităţii răsăritene

O regulă este acea tulpină care urcă din pământ, susţine floarea şi permite ca aceasta să fie hrănită pentru a se realiza alchimia spirituală. Şi pentru aceasta rădăcinile trebuie să fie plantate în pământ roditor. În cazul Carmelului, ele iau cu profunzime, atât spiritual (figurile lui Ilie şi Eliseu în Scriptură şi la Sfinţii Părinţi, asupra cărora sora Eliane a publicat opere de temelie), cât şi istoric în tradiţia monahală a monahismului primitiv. În acest studiu, în acelaşi timp savant şi inspirat de pietate, nimic din ce este esenţial pentru a situa, înţelege şi medita cele 24 de articole ale Regulii Carmelului nu a fost uitat – de la Biblie la autorii spirituali contemporani, trecând prin Mishna, apoftegmele Părinţilor deşertului, scrierile Sfinţilor Părinţi, regulile diverselor ordine, marile nume ale Carmelului, comentatorii Regulei acestei familii spirituale şi studiile erudiţilor (cu regretul că izvorul siriac nu a fost mai mult exploatat).
Sfânta Tereza şi Sfinţii Părinţi
Mulţi din cei ce s-au interesat îndeapropae de Sfânta Tereza de Lisieux au ajuns să se întrebe de unde venea improbabila şi totuşi frecventa coincidenţă dintre scrierilor sale şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, mai ales cei răsăriteni. Această lucrare ne permite să întrezărim o punte esenţială: Regula Carmelului şi tradiţiile sale. Prin urmare nu este exagerat să vedem în acestea vectori de har şi sfinţenie şi să căutăm să le cunoaştem mai bine.
La fel, multora li se va întări, mulţumită acestei opere, convingerea că Ordinul Carmelului are o misiune particulară între Orient şi Occident.
Didier Rance
La voie royale du Carmel. Lecture thématique de la Règle dans la lumière de la spiritualité orientale, Stânceni 2011, 328 p.
Trad. roumaine C. Dîrle et V. Pol : Calea împărătească. O lectură tematica a Regulii Carmelului în lumina spiritualităţii răsăritene, ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lapuş 2011, 294 p.
Trad. hongroise : A Kármel Regulája magyarázatokkal, Magyarszék 2011., éd. Sarutlan Kármelita Nővérek, Magyarszék 2011, 404 p.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu