duminică, 26 iunie 2016

Vara 2016 la Stânceni / Été 2016 a Stânceni

Prieteni ai Schitului Stânceni și membri ai Fraternității Sf. Ilie,

Și în vara acestui an vă invităm cu bucurie la Schit pentru perioade de cunoaștere reciprocă și de comuniune. Momentele privilegiate pe care le pregătim sunt: Sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul spiritual al Fraternității ce îi poartă numele și Sărbătoarea Schimbării la Față, hramul bisericii Schitului nostru.
Pentru organizarea acestor momente vă rugăm să vă anunțați prezența și să vă înscrieți pentru colocviul din august printr-un mesaj la adresa de mail: schitulstanceni@yahoo.fr sau la următorul link: înscriere
Programele acestor manifestări:



miercuri, 25 mai 2016

Fericita Elisabeta a Sfintei Treimi

Blogul Mănăstirii Sf. Ilie anunță canonizarea Fericitei Elisabeta a Sfintei Treimi, carmelită din Dijon (FR). Pe 3 martie 2016 Sfântul Părinte Papa Francisc l-a primit în audiență pe cardinalul Amato, Prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților și a aprobat miracolul atribuit mijlocirii Fericitei Elisabeta a Sfintei Treimi, demers care a deschis calea spre canonizarea sa.
La adresa alăturată găsiți informații bio-bibliografice despre Fericita Elisabeta.

miercuri, 4 mai 2016

Mikhtav 75

A apărut numărul 75 al revistei Fraternității Sfântul Ilie, Mikhtav. Revista este disponibilă în limbile română și franceză și poate fi comandată la adresa de mail: schitulstanceni@yahoo.fr
In sectiunea Publicații a blogului aveți acces la numerele precedente ale revistei.
Remarcăm publicarea blogului Mănăstirii Sf. Ilie la adresa: http://monasteresaintelie.blogspot.ro






duminică, 10 aprilie 2016

Schitul ”Sfânta Cruce” la televiziunea reghineană

Pe 5 aprilie curent la postul de televiziune reghinean GLIGA TV, emisiunea ”Cuvinte pentru suflet”, a fost dedicată Schitului Stânceni. Înregistrarea poate fi urmărită pe site-ul televiziunii la următorul link



Le 5 avril 2016, la chaîne TV de Reghin, GLIGA TV, a consacré l'emission "Des mots pour l'âme” au skite de Stânceni. L'enregistrement peut être consulté sur le site internet de la télévision ici.

miercuri, 9 martie 2016

Colaborare ecumenică

Colaborarea dintre Centrul de Cercetare Ecumenică din Sibiu și Schitul Stânceni

Cu ocazia colocviilor de dialog iudeo-creștin din luna august 2014 și 2015 la Schitul Stânceni, o primă colaborare între Centrul de Cercetare Ecumenică (http://www.ecum.ro/) și Schitul Stînceni s-a realizat prin prezența lui Alexandru Ioniță, cercetător la acest centru, care a prezentat următoarele comunicări:
  • în 2014: De la interzicerea imaginilor (Ex. 20) la venerarea icoanelor. Elemente pentru un dialog iudeo-creștin din perspectivă ortodoxă (cf. Mikhtav 71); 
  • în 2015: Privire ortodoxă asupra Nostra Aetate (cf. Mikhtav 73-74) 
Pe 16 ianuarie 2015, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu a fost prezentată lucrarea maicii Éliane: « Saint Antoine le Grand dans l’Orient chrétien ». În cadrul unui colocviu despre Sfântul Antonie, autoarea a prezentat legătura dintre profetul Ilie și părintele monahilor, Antonie.
În colecția Studia oecumenica a Centrului a apărut recent în îngrijirea lui Alexandru Ioniță volumul 10 despre Interpretarea biblică între Biserică și Universitate: perspective interconfesionale (cuprinsul poate fi consultat aici). Maica Éliane a contribuit la acest volum cu studiul: Imnul biblic Magnicat (Lc 1, 46-55) în liturghia bizantină şi câteva comentarii ortodoxe, iar Alexandru Ioniță a tratat subiectul: Minunea învierii lui Lazăr (In 11, 1-44) şi „iudeii” în interpretarea imnografei bizantine.
Colaborarea va continua în 6 August 2016 cu o conferință a lui Alexandru Ioniță la Stânceni cu tema: Spiritualitatea creștină de tradiție bizantină și rădăcinile sale iudaice.


&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Collaboration entre le Centre de recherche œcuménique de Sibiu et le skite de Stânceni

À l’occasion des colloques de dialogue judéo-chrétien d’août 2013 et 2014 au skite de Stânceni, une première collaboration entre le Centre de recherche œcuménique de Sibiu et le skite de Stânceni a eu lieu, en la personne d’Alexandre Ioniţa, chercheur à ce Centre, qui est venu donner une communication à Stânceni :
  • en 2014 : De l’interdiction des images (Ex 20) à la vénération des icônes. Éléments pour un dialogue judéo-chrétien, dans une perspective orthodoxe (cf. Mikhtav 71) 
  • en 2015 : Regard orthodoxe sur Nostra aetate (cf. Mikhtav 73-74) 
Le 16 janvier 2015, c’est à la faculté de théologie orthodoxe de Sibiu que l’ouvrage de mère Éliane   «Saint Antoine le Grand dans l’Orient chrétien» a été présenté au cours d’un colloque sur saint Antoine. Elle y a montré le lien entre le prophète Élie et le Père des moines, Antoine.
Dans la collection Studia oecumenica du Centre de recherche œcuménique de Sibiu vient de paraître par les soins d’Alexandre Ioniţa le volume 10 sur Interprétation biblique entre Église et Université : perspectives interconfessionnelles. Ici se trouve la table des matières. Mère Éliane y a contribué avec une étude sur le Magnificat, Alexandru Ioniţa, avec une étude sur le miracle de la résurrection de Lazare et les « Juifs » dans l’interprétation hymnographique byzantine.
La collaboration va se poursuivre le 6 août 2016 avec une conférence d’Alexandre Ioniţa à Stânceni :
La spiritualité chrétienne de tradition byzantine et ses racines juives.

duminică, 24 ianuarie 2016

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor la Stânceni 2016

Chemaţi să vestească bunătăţile lui Dumnezeu (1 Pt 2,9-10)

   Sâmbătă, 23 ianuarie, a avut loc la Schitul „Sfânta Cruce” din Stânceni (Mureş), întâlnirea ecumenică prilejuită de Octava mondială de rugăciuni pentru unitatea creştinilor, invitaţi în acest an să reflecteze asupra „faptelor minunate ale lui Dumnezeu” (cf. 1 P 2,9-10) în viaţa comunităţilor lor. Patru păstori sufleteşti, ai patru comunităţi confesionale din zonă au expus mărturiile lor pe această temă, în faţa celor prezenţi la schit cu această ocazie, în trapeza schitului: pr. József Marton, paroh pentru comunitatea romano-catolică din Tulgheş, absent însă din cauza unor urgenţe pastorale neprevăzute, mărturia sa a fost citită de către un credincios al acestei confesiuni și poate fi vizualizată aici; pr. Flavius Iosif Miheţ, din Parohia greco-catolică I, „Sfântul Nicolae” din Târgu Mureş; Pastorul Krisztián Barticel-Kiss, pentru comunităţile reformate din Topliţa şi Borsec şi Pr. Eugen Piti, pentru parohia ortodoxă din Stânceni. Prezenţa comunităţii reformate, pentru prima oară la astfel de întâlniri la schitul de la Stânceni, a fost remarcabilă prin implicarea inclusiv a unui grup de enoriaşi, zece la număr, membri ai coralei comunităţii, care au oferit şi un moment muzical, antrenant pentru toţi cei prezenţi, plus o sugestivă lectură, propusă de una din tinerele din Toplița, Kacso Abigail. A urmat o agapă frăţească, iar apoi vecernia în biserica schitului, pentru care au sosit şi Părintele Emilian Telcean stareţul Mănăstirii Ortodoxe „Sfântul Ilie” din Topliţa, însoţit de alţi trei confraţi. Un scurt cuvânt de învăţătură al acestuia a încheiat întâlnirea.
credit foto: Valer Pol





joi, 17 decembrie 2015

Dialogul iudeo-creștin

Luna decembrie a acestui an este marcată de o serie de declarații deosebit de importante prin care dialogul iudeo-creștin se bucură de o relansare fără precedent. Acestea sunt:
  • 3 decembrie: Declarația rabinilor ortodocși cu privire la creștinismdocumentul în lb. engleză / documentul în lb. franceză (mai jos prezentăm traducerea declarației în limba română);
  • 10 decembrie: Reflexia teologică asupra raporturilor dintre catolici și evrei cu ocazia celei de-a cincizecea aniversări a Declarației Nostra Aetate (nr. 4)documentul în lb. franceză
  • prezentarea Cardinalului Kurt Koch, președintele Comisiei pentru relațiile religioase cu iudaismul din cadrul Consiliului Pontifical pentru promovarea unității creștinilor: card. Koch

Declarație a Rabinilor Ortodocși cu privire la Creștinism
Ierusalim, 3 Decembrie 2015

Pentru a face voia Tatălui nostru din ceruri: spre un parteneriat între evrei și creștini

După aproape două milenii de ostilitate reciprocă și înstrăinare, noi, rabini ortodocși, care conducem comunități, instituții și seminarii în Israel, Statele Unite ale Americii și Europa, recunoaștem oportunitatea istorică ce ne stă înainte. Căutăm să facem voia Tatălui nostru din ceruri acceptând mâna oferită nouă de surorile și frații noștri creștini. Evreii și creștinii trebuie să lucreze împreună ca parteneri pentru a răspunde provocărilor morale ale epocii noastre:

1.      Shoah s-a încheiat acum 70 de ani. A fost punctul culminant al secularei lipse de respect față de evrei, al oprimării și respingerii lor, precum și al dușmăniei dintre evrei și creștini care a decurs de aici. Privind retrospectiv, este clar faptul că neputința de a depăși acest dispreț și de a ne angaja într-un dialog constructiv pentru binele omenirii a slăbit rezistența față de forțele rele ale antisemitismului, care au cufundat lumea în crimă și genocid.
2.      Recunoaștem că, de la Conciliul Vatican II, învățăturile oficiale ale Bisericii Catolice s-au schimbat fundamental și irevocabil. Promulgarea documentului Nostra Aetate acum 50 de ani a demarat procesul de reconciliere între comunitățile noastre. Nostra Aetate și documentele bisericești oficiale pe care le-a inspirat ulterior resping fără echivoc orice formă de antisemitism, afirmă legământul etern dintre D-zeu[1] și poporul evreu, resping acuzația de „deicid” și subliniază relația unică dintre creștini și evrei, pe care Papa Ioan Paul II i-a numit „frații noștri mai mari”, iar Papa Benedict XVI i-a considerat „părinții noștri în credință”. Pe această bază, catolicii și alte oficialități creștine au început un dialog onest cu evreii, care s-a dezvoltat în ultimele cinci decenii. Noi apreciem afirmația Bisericii legată de unicitatea locului lui Israel în istoria sacră și despre răscumpărarea lumii la eshaton. Astăzi, evreii au simțit dragoste sinceră și respect din partea multor creștini, exprimate în multe inițiative de dialog, întâlniri și conferințe în toată lumea.
3.      Așa cum au făcut Maimonides și Yehuda Halevi[2], noi recunoaștem că creștinismul nu este o eroare sau un accident, ci un rezultat al voii divine și un dar pentru popoare. Prin separarea între Iudaism și Creștinism D-zeu a vrut o separare între parteneri cu diferențe teologice semnificative, însă nu o separare între dușmani. Rabbi Jacob Emden a scris că „Iisus a adus lumii un dublu bine: El a întărit Tora lui Moise într-un mod maiestuos... și nici unul din înțelepții noștri nu a vorbit mai explicit despre imuabilitatea Torei. Pe de altă parte, El a făcut popoarele să renunțe la idolatrie și le-a obligat să țină cele șapte comandamente ale lui Noe, ca să nu se comporte ca fiarele câmpului, și le-a insuflat ferm trăsături morale... Creștinii sunt comunități care lucrează de dragul cerului, care sunt menite să reziste, intenția lor este și ea de dragul cerului, iar ei nu vor rămâne fără răsplată.”[3] Rabi Samson Raphael Hirsch ne-a învățat că „creștinii au acceptat Biblia Ebraică a Vechiului Testament ca pe o carte a revelației divine. Ei mărturisesc credința în D-zeul cerului și al pământului așa cum este proclamată în Biblie și recunosc suveranitatea providenței divine.”[4] Acum când Biserica Catolică a recunoscut Legământul veșnic dintre D-zeu și Israel, noi, evreii, putem recunoaște validitatea continuă și constructivă a Creștinismului ca partener în răscumpărarea lumii, fără vreo teamă că această deschidere va fi exploatată în scopuri misionare. Așa cum s-a afirmat de către rabinatul Comisiei bilaterale a Israelului în dialog cu Sfântul Scaun, sub conducerea Rabinului Shear Yashuv Cohen, „Noi nu mai suntem dușmani, ci parteneri siguri în articularea valorilor morale esențiale pentru supraviețuirea și bunăstarea omenirii.”[5] Nici unii nici alții nu putem împlini voia lui D-zeu în această lume de unii singuri.
4.      Atât evreii cât și creștinii au în comun misiunea dată prin Legământ de a desăvârși lumea sub suveranitatea Atotputernicului, așa încât toată omenirea să cheme numele Lui și toate urâciunile să fie îndepărtate de pe pământ. Noi înțelegem ezitarea de a afirma acest adevăr, prezentă de amândouă părțile, și facem apel la comunitățile noastre să depășească aceste temeri pentru a putea stabili o relație de încredere și respect. Rabi Hirsch a învățat, de asemenea, că Talmudul îi situează pe creștini, „în ce privește îndatoririle interumane, pe exact același nivel cu evreii. Căci ei au dreptul să se bucure de tot ce li se datorează, nu doar în termeni de dreptate, ci și de o activă iubire frățească umană.” În trecut raporturile dintre creștini și evrei erau înțelese adesea prin relația de adversitate dintre Esau și Iacob. Cu privire la aceasta, Rabi Naftali Zvi Berliner (Netziv) înțelesese deja la sfârșitul sec. al XIX-lea că evreii și creștinii sunt destinați de D-zeu să fie parteneri într-o relație de iubire: „În viitor, când copiii lui Esau vor fi îndemnați de un spirit pur să-i recunoască pe fiii lui Israel și virtuțile lor, atunci și noi vom fi îndemnați să recunoaștem că Esau este fratele nostru.”[6]
5.      Noi, evreii și creștinii, avem mai mult în comun decât ceea ce ne desparte: monoteismul etic al lui Avraam; relația cu Unicul Creator al cerului și al pământului, care ne iubește și are grijă de noi toți; Sfintele Scripturi iudaice; credința într-o tradiție normativă;  valorile vieții, familiei, integrității pline de compasiune, dreptății, libertății inalienabile, dragostei universale și păcii la care trebuie să ajungă în cele din urmă lumea. Rabi Moses Rivkis (Be’er Hagoleh) confirmă aceasta atunci când scrie că „Înțelepții s-au referit numai la idolatrii din zilele lor, care nu credeau în crearea lumii, în Exod, în faptele minunate ale lui D-zeu și în Legea divină. Dimpotrivă, oamenii în mijlocul cărora suntem răspândiți cred în toate aceste elemente esențiale ale religiei.”[7]
6.      Parteneriatul nostru nu diminuează în niciun fel diferențele existente între cele două comunități și religii. Noi credem că D-zeu se folosește de mulți mesageri pentru a-și dezvălui adevărul și în același timp afirmăm obligațiile etice fundamentale pe care toți oamenii le au înaintea lui D-zeu și pe care Iudaismul le-a susținut întotdeauna prin legământul noahitic universal.
7.      Imitându-l pe D-zeu, evreii și creștinii trebuie să ofere modele de slujire, de dragoste necondiționată și de sfințenie. Noi toți suntem creați după Chipul Sfânt al lui D-zeu, iar evreii și creștinii vor rămâne dăruiți Legământului, jucând laolaltă un rol activ în răscumpărarea lumii.

Semnatarii inițiali, în ordine alfabetică (lista semnatarilor este deschisă, pentru versiunea actualizata vedeti www.cjcuc.com):
Rabbi Jehoshua Ahrens (Germany)
Rabbi Marc Angel (United States)
Rabbi Isak Asiel (Chief Rabbi of Serbia)
Rabbi David Bigman (Israel)
Rabbi David Bollag (Switzerland)
Rabbi David Brodman (Israel)
Rabbi Natan Lopez Cardozo (Israel)
Rav Yehudah Gilad (Israel)
Rabbi Alon Goshen-Gottstein (Israel)
Rabbi Irving Greenberg (United States)
Rabbi Marc Raphael Guedj (Switzerland)
Rabbi Eugene Korn (Israel)
Rabbi Daniel Landes (Israel)
Rabbi Steven Langnas (Germany)
Rabbi Benjamin Lau (Israel)
Rabbi Simon Livson (Chief Rabbi of Finland)
Rabbi Asher Lopatin (United States)
Rabbi Shlomo Riskin (Israel)
Rabbi David Rosen (Israel)
Rabbi Naftali Rothenberg (Israel)
Rabbi Hanan Schlesinger (Israel)
Rabbi Shmuel Sirat (France)
Rabbi Daniel Sperber (Israel)
Rabbi Jeremiah Wohlberg (United States)
Rabbi Alan Yuter (Israel)

Semnături adăugate:

Rabbi Herzl Hefter (Israel)
Rabbi David Jaffe (USA)
Rabbi David Kalb (USA)
Rabbi Shaya Kilimnick (USA)
Rabbi Yehoshua Looks (Israel)
Rabbi Ariel Mayse (USA)
Rabbi David Rose (UK)
Rabbi Zvi Solomons (UK)
Rabbi Yair Silverman (Israel)
Rabbi Daniel Raphael Silverstein (USA)
Rabbi Lawrence Zierler (USA)


Traducere de Alexandru Ioniță
Centrul de Cercetare Ecumenică Sibiu (http://www.ecum.ro/)
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
alexandru.ionita@ulbsibiu.ro




[1] Grafia D-zeu caută să echivaleze grafia G-d din documentul original englez, care manifestă reticența Iudaismului de a rosti numele divine.
[2] Mishneh Torah, Laws of Kings 11:4 (ediția necenzurată); Kuzari, secțiunea 4:22.
[3] Seder Olam Rabbah 35-37; Sefer ha-Shimush 15-17.
[4] Principles of Education, “Talmudic Judaism and Society,” 225-227.
[5] A patra întâlnire a Commission of the Chief Rabbinate of Israel and the Holy See’s Commission for Religious Relations with Jewry, Grottaferrata, Italy (19 October 2004).
[6] Comentariu la Geneză 33:4.
[7] Glosă la Shulhan Arukh, Hoshen Mishpat, Section 425:5.